La naștere,uneori, simțim cum o parte din noi s-a pierdut, a rămas undeva unde, dealungul vieții, căutăm să ajungem pentru a simții reîntregirea după care tânjim și fără de care nimeni nu are liniște interioară.
Acea parte poate fi parte din noi, un suflet geamăn de care ne-am separat din burtica mamei, timpuriu, din momentul în care sarcina s-a oprit din evoluție și o data cu ea acea parte din noi.
Experimentează împreună timp de câteva ore, săptămâni sau luni de viața in burtă, împreuna, traversează situații și stări intense de bucurie că unul va merge mai departe să își trăiască experiența vieții ca om.
Este momentul în care cealaltă parte din noi, chiar dacă știe cum este stabilit să se întâmple după ce își părăsește partea geamănă, este copleșită de emoții de tristețe cunoscând ce se va întâmpla cu fiecare din ei.
Aceste emoții și trăiri stau în arhiva fizică a mamei și vor rămâne martor pana la data nașterii si eliberării lor putând astfel finaliza procesul.
Începe viața unuia dintre ei și experiența celuilalt capătă alt sens, o alta existență neînțeleasă de aspectul nostru uman însă undeva așteptată de partea rănită, suferindă de pierderea aspectului fizic al sufletului geamăn.
Căutarea geamănului este continuă, fără limite mentale folosind, accesând planuri și abilitați inconștiente și greu depistabele de mintea unor oameni tocmai pentru a proteja omul de colapsuri emoționale personale sau a celor din jur la care ține.
La un moment dat emoțiile neprocesate ajung la suprafață, suntem conștienți de existența acestora și începem să căutam răspunsuri în toate direcțiile cunoscute și posibile cu speranța în găsirea acelei părți din noi care a dispărut cu mult timp în urmă.
Ceea ce căutam este ascuns în interiorul corpurilor noastre fizice, precum și corpurilor energetice, susținând pe ascuns experiențele, explorarea vieții, cunoașterea și evoluția personală și cea planetară spre creșterea conștiinței sufletelor din univers.
Viața pe pământ este planificata cu complexitate inimaginabilă de omenire, și de o măreție nemăsurabilă capacității umane căci altfel omul nu ar rezista presiunii rezultate, datoriei conștiinței contactate, reflectate la fiecare pas explorat în viața terestra umană.
Dotarea de care dispunem ne ghidează prin labirintul vieții iar la fiecare schimbare de perspectiva sunt lăsate chei drept indicii spre alte experiențe si încăperi pregătite pentru a fi accesate cu curiozitate de a cuceri neexploratul de pănă acum.
Fiecare din noi dispune de resurse necesare pentru a trăii stările printr-un fel propriu încât cunoașterea întâlnită si accesată dinspre locul lui de percepție să fie cu emoții cunoscute de el și interpretabile de cei din preajma lui.
Astfel, cei din preajmă percep informații pentru noi, în serviciul nostru pentru a ne ajuta să ne descifrăm emoțiile, stările și trăirile lăsând noua oportunitatea, ocazia și dreptul schimbării percepției susținând schimbarea.
Descoperă mai multe la Popovici Oxana
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.