Deseori ne cenzurăm comportamental pentru a onora așteptările celor din jur și pentru a rămâne parte din societate.
Deseori identificarea energetică, ce stă la baza comportamentului, este mai intensă decât identificarea sexuală sau aspectul fizic.
De ce ? Din mai multe motive iar unul dintre ele este pentru că așa am învățat să supraviețuim provocărilor vieții și am rămas prinși în memoria de supraviețuire.
Probabil am experimentat o situație mult prea intensă emoțional și pentru a evita copleșirea, sau poate chiar moartea, am ales să fragmentăm întregul din noi.
Astfel întregul s-a divizat în părți care se manifestă uneori în exces, când se identifică cu energia masculină, sau nu se manifestă fiind în deficit de energia feminină.
Comportamentul uman poartă semnătură uneia dintre cele două energii polare de bază. Cu cât identificarea este mai intensă cu atât semnătură energetică a comportamentului este mai evidentă.
Cele doua energii manifesta doua polarități complementare ce formează întregul iar identificarea predominantă cu una din ele ne departeaza de cealaltă.
Trăind în identificare cu una din energii, pe termen lung, ajungem să creăm dezechilibru cu efecte asupra stării noastre interioare, relațiilor și vieții în general.
Când ieșim dintr-o identificare și rămânem în manifestarea ambelor energii, în funcție de nevoie, rămânem întregi, rămânem în pace și acceptare de sine.
Când ne manifeștăm în contact cu întregul din noi, fără identificare, de fapt ne manifeștăm de dincolo de dualitate și separare. Ieșim din stereotipuri și „normalitatea” conturată cândva de familie și susținută de societate.
E momentul în care putem să ne manifestăm fără frică de judecată și respingere. Vedem pe cei din jur ca parte liberă în exprimare și manifestare.
Când suntem liberi, când știm cum se simte, putem onora libertatea celuilalt fără judecată însă cu compasiune. Putem să ne onorăm nevoile și dorințele, care susțin viață, fără nevoia de a face parte din „normalul” prestabilit.
Acum mă intreb: cum ar fi viață dacă am renunța la criteriile comportamentale prestabilite și am alege să fim așa cum suntem?
Oare cum ar fi dacă am ieșii din “a face” pentru a supraviețuii și am începe “a face” pentru a putea “fi “ ceea ce suntem noi astăzi cu adevărat?
Descoperă mai multe la Popovici Oxana
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.